View Colofon
Original text "Bubblegum Blues" written in NL by Carmien Michels,
Other translations
Published in edition #1 2017-2019

Bubblegum Blues

Translated from NL to RO by Cătălina Oșlobanu
Written in NL by Carmien Michels

23 de euro și 40 de cenți. Suma este afișată în cifre de un verde brotac pe  ecranul casei de marcat, lângă ghișeu. Mâini palide, ridate pun monezi gal bene și maronii în sertăraș, prudent, una câte una, lângă o bancnotă de do uăzeci de euro. Imediat după aceea, scrâș, aceleași mâini închid fermoarul  portmoneului din piele în timp ce vocea aferentă, de femeie, face zgomote  liniștitoare. 
- Gata, gata că primești și tu un bilețel, îi șoptește doamna câinelui,  care, la fel ca și ea, rămâne în afara cadrului. 
Atunci când sertărașul alunecă înapoi spre ea, monezile au dispărut  și-n el sunt două bilete de tren gata pregătite. Mâinile ridate le înșfacă din  sertăraș și le pun grăbite de-o parte. Scrâș, scrâș. 
Martha, o doamnă de 64 de ani care odată cu trecerea anilor devine  din ce în ce mai firavă și mai fragilă, intră în cupeu. Yorkshire terrierul de  sub brațul stâng pare destul de liniștit. Cu mâna care i-a rămas liberă, trage  după ea un troller de cumpărături din care iese în afară un buchet de cri zanteme. E 2 noiembrie, ziua morților, timpul să-și salute părinții. E deja  după-amiază târziu, dar nu pleacă ei nicăieri de acolo.  
Inspectează în treacăt, pe sub sprâncene, mâna de pasageri care  pentru gustul ei făceau mult prea multă gălăgie. În spatele cupeului găsește  un loc liber. După ce îi pune câinelui o cască, își pune și ea una.  Legănându-se în ritmul în care fredonează cântece de meditație budistă,  mângâie animalul blând. 
În colțul de lângă ea stă Gaetan, un tânăr cu o piele netedă închisă la  culoare și picioare lungi. Șaișpe, maxim șaptișpe ani dacă are. Tunsoarea  scurtă e marcată de crestături zimțate pe care le vezi și la jucătorii de bas chet faimoși. Se uită pe geam la iubita lui de pe peron, care face mutre ha ioase. Tânărul scutură din cap cu ochii scânteindu-i. De îndată ce trenul se  pune în mișcare scârțâind, ea începe să fluture din mână exaltată. El reacți onează cu o mișcare a mâinii aproape imperceptibilă, arcuindu-și subtil  colțurile gurii. 
O dată trenul plecat din stație, Martha ațipește. Din când în când își  mai deschide ochii pe jumătate. Vede cum tânărul din stânga ei face ba loane roz din gumă ritmic, de parcă și el ar auzi cântecele. Pentru o clipă, îl  visează pe fiul ei, care trebuie să fi fost de aceeași lungime ca și el. Pe un  balon roz bombon ca o minge de sărit, îi iese din nou din gânduri. 
Marta scutură din cap ca un copil căpos, fredonând fără-ntrerupere. - Vă doare ceva?  
Scutură din nou din cap în timp ce-și cufundă privirea în câmpul  care-i trece prin fața ochilor.
Tânărul se ridică-n picioare și își bagă mâna-n buzunarul de la panta loni. Conductorul sare imediat în poziție de luptă și strigă:  - Are un cuțit! 
În același timp, Gaetan scoate un pachet de gumă din buzunar. Se  lasă pe vine pentru Martha, o ia de mână. 
- Vrei niște gumă? întreabă încet, de parcă ar întreba un copil. Martha își întrerupe murmurul. Oare când mâncase gumă ultima  dată? Când Bobby a tăbărât pe baloanele roz pe care le făcea, motiv pentru  care a trebuit să-i taie ciuful din breton de care i se lipise guma. Și-a ridicat  privirea cerând parcă acordul cuiva. După care dă aprobator din cap.  Guma pe care i-o pune în palmă o înfulecă pe dată, ca să nu i-o mai poată  lua înapoi. După care își pune căștile din nou. Tânărul rămâne așezat lângă  ea. 
Când doi agenți de pază se urcă în tren, Martha își pune muzica pe pauză.  Conductorul și tânărul gesticulează agitați. Când Gaetan arată în direcția  ei, agenții de pază se răsucesc. Brusc, toate privirile sunt îndreptate spre ea.  Își întoarce imediat fața spre geam. 
-Cu tot respectul, dar n-aveți ce vorbi cu doamna, mormăie conduc torul către agenți. Nu e întreagă la minte. Băiatul a amenințat că scoate un  cuțit, deci a trebuit să îl imobilizez. 
Femeia cu bebele și țâncul se amestecă în discuție. 
Scrâș, scrâș. Martha își drege glasul, închide o clipă ochii, trage  adânc aer în piept. 
- I-am găsit bilețelul, spune cu convingere și își ține unul dintre  bilete în aer. 
Adunarea se întoarce din nou înspre ea.  
- Pe jos, adaugă ea.  
Preț de două secunde, conductorul o privește împietrit. 
- Ba nu, spune el atunci. Vocea îi tremură iar. Nu, nu. 
Martha îi întinde lui Gaetan biletul. El se holbează la ea fără să înțe leagă, de parcă chiar i-ar fi dosit biletul cu adevărat. După care își înclină  capul într-o parte, să-i pătrundă mai bine mesajul în minte. Privirea i se  transformă.  
- Eu înțeleg că nu e o meserie ușoară, le spune calm agenților, dar  domnul conductor și-a ieșit complet din minți.  
Din gura conductorului iese un șuierat, strâns bolnăvicios între cor zile lui vocale.  
- Și acum îmi spui? îngaimă el către Martha. 
Martha respiră adânc, se uită-n pământ. 
- N-am apucat să zic nimic. Băiatul nu mai avea aer. Domnul m-a  izbit de pământ. Bobby, începe să spună dar se redresează prompt, ”n-am  vrut decât să ajut”. 
- Ba nu. Nu! Nu, nu, nu. Nu! Spune conductorul. Între timp mai  scoate niște șuierături ca și cum ar fi avut probleme cu respirația. În timp ce  continuă să se repete, trebuie să se așeze pe o banchetă, trăgând din ce în ce  mai des aer în piept. Agenta de pază care e șefa începe să vorbească în stație. 
- Biletul la control, vă rog, spune noua conductoare când trenul se  pune din nou în mișcare. Și ea are o coadă blondă care-i iese de sub săpcălie. Ochii Marthei îi caută pe cei ai tânărului, care-și scoate biletul din  buzunarul de la pantaloni. Băiatul privește serios și scutură din cap. După  care se uită la ea. Și ea răspunde la fel, cu un semn din cap. 
Într-un cimitir banal, în ajun de seară de ziua morților, mormintele îndră gite se deosebesc cu ușurință de cele neglijate. Mușchiul de pe ele e pe cât  posibil curățat, flori proaspete împodobesc pietrele și pământul dimprejur  e mai umed. 
La prima vedere, cimitirul pare părăsit, dar dacă mai arunci o pri vire, în spate se vede o femeie mică, îngenuncheată în fața mormântului fa miliei. Între ea și piatra de mormânt se cască o gaură pentru crizanteme.  Gaura aceasta e ceva mai adâncă decât de obicei. O păturică lățoasă, în caro uri, acoperă pământul. 
Pe fundal, soarele care apune colorează cerul oranj-roziu. Mâini  palide și ridate ridică în aer un Yorkshire terrier atipic. Un nas pupă un nas.  Apoi, încetișor, mâinile pun câinele la loc sigur în mormântul lui, îi împă turesc pătura de jur împrejur. Un bulgăre de pământ cade pe legătură.  Și-ncă unul. Apoi, mâinile aranjează florile și se apucă de grămada de  pământ de lângă mormânt. 
Între timp mai răsună din când în când un zgomot răcoros, ca cel al  unui dop de șampanie pocnind. Când camera dă zoom out în perspectivă,  de deasupra, vedem cum mâinile firave așază zece pietre într-un cerc, în  jurul crizantemelor. Ceva mai târziu în prim plan e creștetul grizonat al  femeii care face un balon roz atât mare, încât acuși, când o să se spargă, o  să-i acopere toată fața.

More by Cătălina Oșlobanu

Manevră

E sfârșit de ianuarie, într-o sâmbătă, la un an după ce ai lăsat fierbătorul de  orez la ea. Torni cafeaua-n două căni și scoți feliile de pâine din prăjitor.  Borcanul cu zahăr e pus pe penultimul raft din dulăpiorul de deasupra ara gazului. Când te întinzi după el, umărul tău face un zgomot dezgustător.  Ea își ridică privirea din telefonul de pe masă, de lângă ochelarii ei. Pui bor canul cu zahăr pe masă, te scuzi și te duci să plângi la toaletă. Pe măsură ce  expiri ușor, sughițul e aproape imperceptibil. Abia un ecou dacă se mai  aude. Un secret pe care-l împărtășești calendarului de pe u...
Translated from NL to RO by Cătălina Oșlobanu
Written in NL by Simone Atangana Bekono

Declarație de dependență

Am întâlnit de curînd la un grătar pe cineva care tocmai născuse. Grătarul  a fost prima ei ieșire. A recunoscut, cu bebelușul în brațe, că devenise atât  de dependentă. A făcut o față dezamăgită în timp ce a rostit cuvântul și a  spus-o ca și când și-ar fi recunoscut o greșeală.   Părea să considere dependența o formă de eșec.  La fel ca noi toți, cred.  Dependența e de obicei asociată cu ceva vulnerabil și neatrăgător,  urât aproape. Prin independență înțelegem tocmai ceva puternic, ceva  atrăgător, un obiectiv. Un cal sălbatic alergând pe plajă. Dependența mă  duce cu gândul la Trainspottin...
Translated from NL to RO by Cătălina Oșlobanu
Written in NL by Rebekka de Wit

Chiar și dacă n-apuci să vezi decât o picătură

The white cracker who wrote the national anthem knew what he was doing.  He set the word “free” to a note so high nobody can reach it.   That was deliberate.  Angels in America (Tony Kushner) Eram cu tata pe drum spre aeroport. Urma să merg în America pentru o  lună iar tata a ținut morțiș să-mă conducă.  Mergeam în Charleston, un orășel pe coasta Carolinei de Sud. Tata  m-a întrebat cum arăta orășelul iar eu abia atunci mi-am dat seama că nu  căutasem pe Google nicio poză cu el.  Nu știam decât că avusese loc un schimb de focuri acolo, în subsolul  unei biserici albe. Adică asta înseamnă: c...
Translated from NL to RO by Cătălina Oșlobanu
Written in NL by Rebekka de Wit

Punct de evadare

Este vorba despre un bărbat care nu vrea să rătăcească drumul spre casă. E  făcut din aluat de pâine. Bărbatul pornește la drum. La fiecare câțiva  metri, bărbatul mai culege câte o firimitură din el însuși și o lasă să cadă.  Mai întâi, își culege o mână. După aceea, urechile și nasul. Pe urmă își  culege o gaură în burtă. În următoarea imagine, vedem prin gaura omului. În gaură se vede în depărtare o căsuță mică. În spatele geamului, o femeie în  vârstă stă la masă. Femeia frământă un bulgăre de aluat. Muzică emoțio nantă sfârșit.   Este vorba despre cineva care este fericit, dar nu atât de ...
Translated from NL to RO by Cătălina Oșlobanu
Written in NL by Maud Vanhauwaert

Jurnalul unei ultime zile

‘I suppose, I said, it is one definition of love,   the belief in something that only the two of you can see.’  – Rachel Cusk, Outline Pentru a nu știu câta oară, nu mă lasă să-mi scot din rucsac harta cu insula. - O să arătăm fix ca niște turiste, zice ea.   - Păi și nu turiste suntem? o-ntreb eu.  Nu-mi răspunde, dar se uită la ecranul telefonului cu sprâncenele  adunate. Cineva îi recomandase o aplicație cu care puteai downloada hăr țile unei anumite regiuni ca să le poți folosi offline. Pentru că urmărim pe  ecranul telefonului săgețica verde care de fiecare dată se deplasează când   pop...
Translated from NL to RO by Cătălina Oșlobanu
Written in NL by Lotte Lentes

Soarele, când coboară (fragment)

I  În dimineața zilei de 11 iulie 1978, un camion încărcat cu propan lichid por nește în direcția Barcelonei. Camionul provine dintr-un sat mic din  Catalonia și la volan este un șofer cu mustață deasă pe mijlocul chipului  lucios. Acesta conduce același camion pentru aceeași companie de 20 de  ani și cunoaște rețeaua rutieră a Spaniei pe de rost. Pentru a ocoli autostră zile cu plată, alege mereu drumurile lăturalnice.   Rezervoarele de gaz nu sunt făcute să stea mult în soare. Darămite  un rezervor uriaș încărcat cu 25 de tone de propan, când de fapt doar nouă sprezece tone sunt permise. Poa...
Translated from NL to RO by Cătălina Oșlobanu
Written in NL by Joost Oomen

Zece degete în depărtare

DEGETUL MARE   Chiar dacă stai la etajul doișpe, tot se aude zgomotul de pe șantier. Speli  vasele. Te-ai rostogolit din pat, ți-ai tras boxerii pe tine și, în sânii goi și fără  șosete, te-ai apucat de spălat vasele. Pentru că n-a venit imediat apa caldă la  robinet, ai uitat să dai drumul la apă rece, așa că apa e acum clocotită și te  frige la mâini. Când le scoți de sub apă, mâinile ți se fac roșii ca focul. Tot blatul e plin cu vase soioase. În bucătărie, chiar și pe jos sunt oale, tăvi  din sticlă și teancuri de farfuriuțe cu brânză de vaci întărită pe margine.  Podeaua bucătăriei nu e a...
Translated from NL to RO by Cătălina Oșlobanu
Written in NL by Joost Oomen

Când minciunile se înmulțesc ca ciupercile după ploaie

Extras din: Întreabă fulgerul, Editura Polis, 2015 N-a fost intenția mea să scot o nouă modă. Dar s-a întâmplat pur și simplu. Am povestit la școală despre accident și așa a pornit toată chestia.  Așa eram de sătul de examene încât mereu mă trezeam prea târziu, deși îmi  propuneam mereu să mai răsfoiesc o dată cu atenție tot ce încă n-apucasem  să învăț. După bipuitul exasperant de la alarma mamei care mergea la servi ciu mult mai devreme, mă lua iar somnul mereu și adormeam adânc. Atât  de adânc încât abia mai auzeam deșteptătorul meu. Tata venea atunci exact  la timp să mă scoată din culcu...
Translated from NL to RO by Cătălina Oșlobanu
Written in NL by Carmien Michels

Eu nu mai locuiesc în casă, dar casa încă mai locuiește în mine

„Descrie-mi drumul pe care-l făceai de la ușa casei părintești până la patul în care dormeai când erai copil.” Asta e întrebarea pe care le-am pus-o oamenilor care dintr-un motiv sau altul și-au pierdut casa părintească. M-am inspirat din cinci povești deosebite ale unor oameni pe care i-am modelat în personaje. Am creat un spațiu mental în care cele cinci personaje hoinăresc și, visând, se întorc din nou acasă. Vis Marleen Visul acesta se bazează pe discuția avută cu o femeie în a cărei casă s-a produs un incendiu din cauza căruia totul s-a acoperit de un strat de funingine. Mi-a spus că îna...
Translated from NL to RO by Cătălina Oșlobanu
Written in NL by Maud Vanhauwaert

Sens unic

Am uitat să pun vederea la poștă, mi-am amintit în timp ce vărsam o fleașcă albastru-negricioasă în tufișul de lângă cortul de concert. Fetei necunoscute care mi-a ținut coada i-am mulțumit într-o portugheză care părea de-o mie de ori mai fluentă decât atunci când eram trează. M-a întrebat dacă mă descurc de acum. Mi-am ridicat degetul mare în sus. Nu după mult timp, iar stăteam aplecată peste tufișuri. Lisabona era capătul de linie inevitabil al unei veri imbatabile, în care am țopăit de la un festival la altul. Acasă nu mai fusesem de când ne-a dat mama afară pe mine și pe frații mei. Când r...
Translated from NL to RO by Cătălina Oșlobanu
Written in NL by Carmien Michels

Cum vom rămâne mai puțini

1. În sufrageria lor, lângă un calendar, nota de plată dintr-un restaurant în care au decis să rămână împreună și câteva poze, e agățată o listă cu toate animalele și plantele amenințate cu dispariția. Respectiv, 3.070 și 2.655. Are lista de când avea treișpe ani și din lipsa stickerelor, ea a lipit atunci plasturi în dreptul animalelor pe care-și dorea cel mai mult să le vadă.  El credea că e o amintire din tinerețea ei și nu s-a gândit niciodată la posibilitatea de a pleca împreună în căutarea animalelor și a plantelor amenințate cu dispariția.  Când mai apărea vreun animal nou pe listă, vor...
Translated from NL to RO by Cătălina Oșlobanu
Written in NL by Rebekka de Wit

Tatăl nostru

Întregul corp al fratelui meu vitreg s-a modelat după nepăsarea lui. Picioarele, ușor curbate și băgate-n niște blugi șterși, se termină cu tălpi pe care în timpul mersului abia și le ridică de jos, motiv pentru care prezența lui vine mereu la pachet cu un zgomot de picioare târâite. Partea de sus a corpului îi seamănă cu o ruladă de înghețată fleșcăită, așezată pe mijlocul lui. Are umerii adunați și brațe deșirate pe care nu le ridică decât dacă e absolut necesar. Dar ceea ce-mi iese în evidență prima dată atunci când apare în ușa locuinței lui de familie, sunt sprâncenele și colțurile gurii....
Translated from NL to RO by Cătălina Oșlobanu
Written in NL by Lotte Lentes

Cathedra sau cum se face frișca

Sunt oameni care nu visează când zboară. Se afundă în scaunul lor din piele, își trag pătura din lână aproape până sub bărbie, își pun căștile pe cap și lasă zgomotul de fond al unui film cu Eddie Murphy să le inunde urechile în surdină. Ba mai și dorm, dar nimic nu produce imagini în ei. Nici măcar o singură experiență miraculoasă, visată, nu-și găsește drumul spre creier (care, captiv în mințile lor, se mișcă ultrarapid, o dată cu avionul). Somnul lor e la fel de plat și de alungit ca partea superioară a norilor. Alții, dimpotrivă, visează mult și tumultuos în avioane. Se foiesc în somn, at...
Translated from NL to RO by Cătălina Oșlobanu
Written in NL by Joost Oomen

Nec mergitur

Sufrageria era camera cel mai prost amenajată. Căminul era ponosit, masa stătea stingheră în fața ușilor glisante din sticlă, fără scaune, iar pereții zugrăviți în alb, în afara cuielor de care nu era agățat niciun tablou, erau goi. De fiecare dată când intra în sufragerie, se simțea de parcă ar fi pășit într-o sală de bal. De fapt, abia dacă apucase să stea în ea. Canapeaua pe care o luase cu ea din apartamentul din Den Bosch era pusă-n mijlocul camerei, fără perne, fără vreo cuvertură pe spătar. O cutie plină de eșarfe, cu o tavă pe ea, îi servea drept masă de salon. Când a anunțat că se va ...
Translated from NL to RO by Cătălina Oșlobanu
Written in NL by Simone Atangana Bekono
More in RO

Sincer să fiu, draga mea, mă doare-n cot

Marek mă prăvălește pe pat, iar ceea ce îi străbate chipul, în combinație cu felul cum mă strânge în brațe, îmi provoacă pierderea completă a simțului orientării, de parcă în clipa aceea patul nostru ar fi fost o avalanșă în adâncul căreia, cufundată și prăbușindu-mă prin forța pasiunii lui, nu mai înțelegeam ce înseamnă sus și ce înseamnă jos. Dar toate acestea, strânsul în brațe și expresia de pe chipul lui, durează cel mult o clipă; în momentul următor, mă extrage din avalanșa aceea și, deși rămân în poziție orizontală, acum este suspect de clar ce înseamnă sus și ce înseamnă jos. Și de-abi...
Translated from CZ to RO by Mircea Dan Duță
Written in CZ by Lucie Faulerová

În ciuda primăverii

      Lumina puternică a unui tub de neon de proastă calitate o apasă pe Mariana Grujić în timp ce încearcă să-și spele praful de pe coapse. E încă mică și viața îi oferă alergări fără sens până la intrare, fiindcă nu trebuie să meargă pe asfalt, ci poate să-și târască adidașii vechi pe pământ și prin praf. Se gândește că până mai ieri a putut să sară elasticul „la coapse fără atins“, iar astăzi a sărutat-o prietenul cu limba, o limbă caldă și aspră care i-a umplut gura. „Viața se schimbă“, așa spune bunica, „viața se schimbă încontinuu și întotdeauna merge spre rău.“ Totuși, se gândește Maria...
Translated from SR to RO by Virginia Popovic
Written in SR by Ana Marija Grbic

Planul de rezervă

      Maixa mă sfătuiește să pronunț bine toate silabele, fără accent londonez, să nu mă lungesc prea mult pe status questionis, să verific echipamentul tehnic înainte să înceapă susținerea, să fiu modestă, să-mi iau notițe când primesc întrebări și mi se fac sugestii din partea comisiei și să-i invit să mănânce la un restaurant cu meniu fix. June crede că asta cu meniul fix e cam de zgârie-brânză și-mi propune un catering la facultate, îmi dă un citat din Weber, jumătate de laxativ la micul dejun și se oferă să mă ducă cu mașina până la Gasteiz. Accept bibliografia și transportul.       Plecă...
Translated from ES to RO by Silvia Alexandra Ștefan
Written in ES by Aixa De la Cruz Regúlez

Stația de epurare a apei

Se plimba încetișor încolo și încoace prin fața unui grup de barăci de șantier, frecându-și mâinile reci una de cealaltă. Doi cormorani planau ușor în depărtare, deasupra râului. După câteva minute, a început să se uite în jur și a verificat SMS-ul pe care îl primise cu o zi în urmă. „Buna, Petra, actiunea statia de epurare maine la opt. Intalnire in fața podului, in dreptul grupului de baraci A.“ L-a mai citit de trei ori înainte ca lumina afișajului să se stingă. Vechea stație de epurare și cea nouă, care își disputau gunoiul provenit din întregul oraș, erau plasate spate în spate pe o insul...
Translated from CZ to RO by Mircea Dan Duță
Written in CZ by Anna Háblová

Văgăuna bondarilor Sau ce s-a întâmplat la Fundata în săptămâna abonamentului la schi

Ziua 0 Degetele îi alunecau din nou, ca de la sine, pe ecranul telefonului mobil, pe care îl pusese lângă farfuria cu supă. Asta nu pentru că ar fi așteptat să vadă ceva excitant pe ecran, ci pentru că obiceiul nu-i dădea pace... De câte ori venea acasă pentru câteva zile, prefera să dezactiveze aplicația pentru întâlniri. Și niciodată nu-i era suficient de clar dacă face asta pentru el sau pentru ai lui – fiindcă nu-i plăcea să-i pună în încurcătură –, sau ca să se pună la adăpost de o neplăcere de alt tip: nu ar fi suportat ca printre cei înscriși pe site să dea peste porecle jalnice, demne ...
Translated from SL to RO by Paula Braga Šimenc
Written in SL by Agata Tomažič

Câteva minute în derivă

Ziua începe mai devreme decât aș fi crezut. Pusesem alarma să sune la ora 5:56, din mai multe motive. Voiam să am timp pentru meditația de dis-de-dimineață și, totodată, trebuia să aștept treizeci de minute pentru ca pastila ce îmbunătățește funcțiile tiroidiene să își facă efectul înainte de cafea, iar apoi să încep o serie de exerciții ce îmbină arderea grăsimilor cu tonifierea mușchilor, folosind doar propria greutate, fără să uit, între timp, să dau drumul la boiler, fiindcă încălzirea apei durează aproximativ patru ore, ceea ce îmi acordă suficient timp să termin și secvența de yoga pent...
Written in RO by Cristina Vremes